Fenomenul biologic al nasterii a dus la formarea conceptiei de roluri de gen si sexuale in cultura lumii.
In sensul strict al “supravietuirii speciei” femeile sunt considerate mai valoroase decat barbatii. Un barbat poate fecunda mai multe femei, dar femeile sunt cele care poarta sarcina. Chiar daca ar mai exista doar un singur barbat pe lume, specia umana ar putea probabil supravietui, daca acest barbat este sanatos si fertil. Genele speciei ar fi oarecum alterate si specia mai putin capabila sa se adapteze la mediu dar pe de alta parte, daca din specia umana ar supravietui doar o singura femeie, este indoielnic ca am mai putea supravietui ca specie.
Din acest motiv antropologia clasica spune ca barbatul este cel ce paraseste pestera, satul sau casa si infrunta lumea, aducand acasa mancarea, in timp ce femeia ramane in siguranta casei si are grija de copii.
Totusi, cercetarile legate de societatile bazate pe vanatoare si agricultura arata ca femeile adunau cea mai mare parte din recolta! De fapt se pare ca la inceputurile istoriei nu era clar daca barbatul are un rol in reproducere– pentru ca nu exista o corelatie imediata intre actul sexual si reproducere datorita aparitiei mai tarzii a semnelor de graviditate. Panteonul Grec timpuriu nu continea zei, ci doar zeite. Totusi, la un moment dat rolul barbatului in reproducere s-a clarificat, pe baza analogiei facute cu reproducerea animalelor. Descoperirea paternitatii masculine a dus la conceptul de tata, importanta fidelitatii, institutia casatoriei- avand rol de demonstrare a paternitatii-, si responsabilitatile individuale ale barbatului fata de copiii sai.
In Mesopotamia matriarhatul a predominat civilizatia, iar practicile sexuale erau “libertine”. Ishtar era cunoscuta ca zeita vietii, barbatilor si femeilor, naturii si fertilitatii, puterii sexuale si nasterii. Ea era in acelasi timp zeita razboiului si armelor, si orice sarbatoare din templul ei era insotita de jertfe, orgii si acte sexuale practicate de prostituatele sfinte ale templului. Fiecarei femei i se cerea ca cel putin o data in viata sa mearga la templul zeitei Ishtar, de obicei dupa casatorie, pentru a face dragoste acolo cu un strain. Barbatul alegea femeia din templu cu care dorea sa aiba raporturi sexuale, si femeia avea obligatia de a accepta.
In timp s-a produs trecerea de la matriarhat la patriarhat, si treptat templul lui Ishtar si-a pierdut din importanta, cu toate ca era inca cunoscut pentru prostituatele sacre si preotesele care intretineau raporturi sexuale contra cost. Aceasta era considerata o profesie serioasa si legislatia proteja preotesele. In unele temple ale lui Ishtar profesau prostitutia si barbatii, in special homosexuali. Ca in majoritatea civilizatiilor acelei perioade, sexul era privit ca permis in majoritatea aspectelor, mai putin incestul, care era strict interzis si considerat o crima.
In Grecia falusul era obiect al adoratiei si simbol al fertilitatii, regasit in multe opere de arta. Una dintre ideile grecilor referitoare la sexualitatea femeilor era aceea ca femeile sunt invidioase pe penisul barbatilor. Sotiile erau privite ca si o marfa si instrument de nastere a copiilor legitimi; ele erau de fapt in competitie cu sclavii din propriile case in ce priveste sexualitatea. Barbatii Greciei antice credeau ca prostitutia rafinata era necesara pentru satisfacerea placerilor si de altfel in Grecia antica existau mai multe clase de prostituate: haetera– prostituate de lux, care ofereau placeri fizice si companie la nivel intelectual, peripatetica– prostituate de strada, si prostituatele consacrate, care activau in temple. In Corint de exemplu templul adapostea 1000 de prostituate consacrate, care practicau actul sexual pentru un pret considerabil.
Homosexualitatea in forma pederastiei era o institutie in Grecia antica si era integrata in educatie, arta, religie si politica. Relatiile dintre adultii homosexuali pe de alta parte nu erau favorizate.
Violul, de obicei in contextul razboiului, era ceva obisnuit si privit de barbati ca “drept al dominatiei”.
Etruscii antici aveau puncte de vedere diferite asupra sexualitatii in comparatie cu alte popoare antice europene. Scriitorii greci ii numeau imorali, si din scrierile lui Platon putem afla ca femeile se culcau frecvent cu alti barbati decat sotii lor si in societatea etrusca copiii nu erau catalogati drept ilegitimi doar pentru ca nu se stia cine este tatal. Theopompus descrie ritualurile orgiastice etrusce, despre care insa nu se cunoaste daca erau un obicei sau un ritual minor dedicat unei anumite zeitati.
La Roma existau sarbatori legate de organele de reproducere si in decursul timpului au fost institutionalizate atat sexul cat si prostitutia. Aceasta a dus la stabilirea unui sistem de clase sexuale, cu diferite grade de relatii sexuale. In afara de sotii, un mare numar de barbati aveau amante– numite delicatue. Famosae-ele erau fiicele sau sotiile din familii bogate, care aveau relatii sexuale strict pentru placerea proprie (cuvantul famosae insemnand porumbite patate din familii respectabile). O alta clasa erau lupae, cele care aveau relatii sexuale cu oricine pentru un tarif stabilit. Copae erau fetele din taverne si hanuri, care nu se suparau sa fie platite pentru sex de catre calatori. Adolescentii baieti cunoscuti sub numele de concubine isi serveau stapanii in pat, pana la maturitate sau pana cand cadeau in dizgratie.
In China sexualitatea a fost tratata in mod deschis pana la contactul cu civilizatiile vestice. Anumite lucruri, cum este sarutul, earu privite ca si comportamente antecoitus in China si in general nepermise in public.
In “I Ching” (cartea schimbarilor) actul sexual este unul din cele doua modele fundamentale prin care se explica creatia lumii. Cerul are contacte sexuale cu Pamantul. In China discrimanarea sexuala are radacini istorice, si leaderi morali precum Confucius critica in mod extrem femeile, desi virginitatea femeilor era un bun de pret ce putea fi vandut. Prima casatorie a barbatului era in general aranjata de parinti, dar ulterior el isi putea alege singur concubinele. Literatura chineza abunda de descrieri ale sexualitatii, si perceptele generale erau acelea ca orice comportament uman trebuie sa fie respectabil, oficialii chinezi trebuiau sa mentina aparentele unei casatorii fidele, frecventa raporturilor sexuale inainte de casatorie nu trebuia sa fie prea mare, iar homosexualitatea era considerata absenta. Migratia spre marile orase a dus insa la inflorirea prostitutiei.
In India oamenii se nasteau in cadrul unui sistem strict al castelor, si in cadrul diferitelor caste erau tolerate diferite obiceiuri sexuale, cum ar fi adulterul, homosexualitatea, exhibitionismul, prostitutia, sadismul si masochismul, zoofilia si necrofilia. In orice caz, sexul are un caracter privat. Cea mai cunoscuta literatura inidana despre sexualitate sunt “cele 64 de arte”, cu diferite versiuni, din care Kamasutra este una, si probabil cea mai cunoscuta in civlizatiile vestice de astazi. Ea detaliaza modalitatile in care partenerii ar trebui sa-si ofere placere unul altuia in cadrul casatoriei.
In timp ce Tantra explica ca sexul este o datorie sacra, o cale spre iluminare spirituala si echilibru, actul sexual uzual nu este o forma de practica tantrica. Contrar credintei populare, sexul tantric nu este intotdeauna lent si sustinut, si nu se termina intotdeauna cu orgasmul. In tantra budhista ejacularea este de cele mai multe ori tabu, deoarece scopul principal al practicii sexuale este directionarea energiei sexuale spre obtinerea iluminarii totale, si nu a placerii obisnuite. Una din metodele prin care practicantii erau fortati sa se confrunte cu raspunsurile lor conditionate era actul sexual cu un partener dintr-o clasa inferioara, ca si ritualurile care aveau loc in crematorii, printre corpurile aflate in descompunere.
In Japonia erotica era o parte a esteticii din viata nobilimii. Sexualitatea era guvernata de aceleasi forte sociale care fac cultura japoneza complet diferita de cea a altor natiuni. In societatea japoneza metoda principala de asigurare a controlului social era amenintarea ostracizarii, societatea japoneza fiind una a “rusinii”. Indivizii erau priviti ca apartinand grupului sau ca fiind exclusi din grup.
Specific pentru Japonia erau gheisele, femei ce nu erau deloc prostituate, ci femei pregatite in arte precum muzica si conversatia, disponibile pentru interactiuni non-sexuale cu clientii lor de sex masculin. In general femeile nu indeplineau decat functii casnice, si prin pregatirea lor gheisele erau o exceptie de la regula, indeplinind functii pe care sotiile nu le puteau indeplini, si pentru care erau platite. Pe de alta parte gheisele puteau avea un patron cu care intretineau raporturi sexuale, dar acest rol sexual nu facea parte din indatoririle de gheisa.
In aparenta femeile trebuiau sa fie supuse barbatilor, si mai ales sotilor. Pe de alta parte barbatii intretineau multiple raporturi sexuale.
